Sculeni. De aici doar un kilometru desparte Republica Moldova de Uniunea Europeană

” În sat numai copiii nu fac comerţ”
La 25 de kilometri de ora­şul Ungheni un indicator ara­tă: Sculeni. De aici doar un kilometru desparte Republica Moldova de Uniunea Europeană.
În faţa pieţei comerciale din centrul Sculeniului – mul­tă lume. Toţi au treabă. Unii vînd, alţii cumpără. Ceilalţi mai pun lumea la cale. De cînd România a aderat la Uniunea Europeană, întregul sat a devenit un centru co­-mer­cial. «La noi numai copiii nu fac comerţ.

În rest, toţi vînd, cumpără, iar vînd», spu­ne Vasile Casian, prima­rul de Sculeni. Pentru că majoritatea sătenilor se ocupă cu comerţul, agricultura sa­-tu­lui a rămas neglijată. «Nimeni nu vrea să lucreze la pămînt. De ce? Fiindcă este mult mai uşor şi mai profitabil să comercializezi decît să ai grijă de un teren agricol», adaugă primarul.
La intersecţia care duce spre vama Sculeni sînt şase magazine. În toate, rafturile sînt pline de ţigări şi băuturi alcoolice. «Aici este punctul de atracţie al românilor. Vin în fiecare zi şi cumpără din aceste magazine ţigări şi ra­chiu, după care pleacă îna­poi», spune primarul.
De cînd România a deve­nit membru al UE, în Sculeni a crescut nu doar nivelul co­merţului, dar şi preţurile la imobile. „În aproape doi ani, costul unei case de aici s-a majorat aproape de trei ori. Dacă pînă la aderarea Ro­mâ­niei la Uniunea Europea­nă, o casă la Sculeni costa 5 mii de dolari SUA, acum aceasta ajunge pînă la 13 mii de dolari”, spune Vasile Casian.

„Vrem şi noi în România”
În faţa vamei aşteaptă cî­te­va maşini să treacă frontie­ra şi să intre în Uniunea Eu­­ro­peană. Nicolae Gorincioi, responsabil de tură, spune că cetăţenii români nu se prea reţin în Moldova: «Care vine să bea o cafea, care să cumpere cîte ceva, care pe la rude. Chiar azi, un automobil a trecut deja de vreo trei ori. Lor nu li se impune nici o restricţie de trecere. Pot circula măcar şi de o su­tă de ori pe zi».
În timp ce aceştia vin fără dificultate în Republica Mol­do­va, cetăţenii moldoveni se ciocnesc cu un şir de restric­ţii. „Am vrea şi noi să plecăm în România, dar e cam greu. Trebuie să te duci la Chi­şi­nău şi să stai în rînd la Amba­sada României pentru vi­ză”, se plînge Valentina, un comerciant local.
Nea Artur este unul dintre cei mai vechi locuitori ai sa­-tului. S-a născut aici, dar a stat mult timp în România. «Înainte plecam ori de cîte ori doream în România. Avem rude acolo. Nu era săp­tămî­nă să nu merg.  Da’ acum? Stau şi mă uit la ma­şinile astea frumoase şi îmi pare că sînt în România», spu­ne moşul, după care con­tinuă: «Am auzit la televizor că o să putem trece în România fără probleme, şi iaca nu ştiu ce s-a întîmplat că au uitat».

Peste un an şi tot fără permise de trecere
A trecut mai bine de un an de la aderarea României la Uniunea Europeană. Şi tot cu un an în urmă, Parlamentul European a adoptat un act legislativ în care se spu­ne că toţi cetăţenii care locu­­-iesc de-o parte şi de alta a hotarelor externe ale Uniunii Europene de cel puţin un an de zile vor beneficia de un permis special de trecere a frontierei în statul vecin. Asta înseamnă că toţi cei 2816  locuitori ai satului Sculeni ar trebui să deţină aceste permise speciale şi să plece cînd doresc în România. În realitate, sculenenii, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni moldo­veni care îşi au reşedinţa la cel mult 30 km de frontiera cu România, nu deţin aceste permise. Mai mult: o mare par­te dintre ei nici nu au au­zit despre aceasta.

De ce încă nu s-au eliberat permisele?
Potrivit lui Sergiu Buşcă­neanu, coordonator de programe la Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Republica Moldo­va trebuie să încheie un acord cu România privind traficul local de frontieră, pentru ca cetăţenii moldo­veni să poată beneficia de ti­pul de permis «viza L». «Uni­­u­nea Europeană permite încheierea unor astfel de acorduri între părţile interesate. Tergiversarea semnării unui asemenea acord între Moldova şi România este tri­butul care se plăteşte pentru relaţiile proaste din ultima vre­me între cele două sta­te», este de părere Buşcă­neanu. Aceeaşi sursă mai spune că problema ar putea fi soluţionată simplu, în baza unui demers care ar trebui făcut de Chişinău pe lîngă autorităţile române în interesul cetăţenilor moldoveni.
Eugen Revenco, director de programe în cadrul Asociaţiei pentru politica externă între R.Moldova şi România, crede că «acest acord aşa şi nu a fost semnat, pentru că nu a existat o deschidere din partea Bucureştiului, mai mult din cauza relaţiilor încordate dintre aceste două state».
În Republica Moldova exis­tă peste 60 de localităţi care se învecinează cu Uniunea Europeană.

Veronica
Gherboveţchi,
studentă la Şcoala de studii avansate în jurna­lism

de pe lîngă Centrul Independent de Jurnalism