Ziarul "Expresul de Ungheni"

Ne-am mutat!!!

expresul — Thu, 02 Oct 2008 08:34:28 +0000

Avem o shtire pentru toti acei care intrau pe acest blog shi ashteptau sa-l vada reinnoit. In tot acest timp am lucrat asupra portalului de shtiri al expresului. In sfirshit, el a fost lansat shi il puteti accesa pe adresa: www.expresul.com. Speram sa ne fiti alaturi, oriunde nu v-ati afla. Lectura placuta

Flash News

expresul — Thu, 19 Jun 2008 14:01:35 +0000

Au cerut din nou semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră
Locuitorii a două sate din raionul Ungheni, situate pe malul Prutului: Valea Mare şi Petreşti, s-au adunat duminică, pentru a cere Guvernului urgentarea semnării Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Acest eveniment se înscrie într-o acţiune mai amplă, organizată simultan de Partidul Liberal Democrat în 30 localităţi din R.Moldova, situate la frontiera cu România.
La întrunirile respective au participat şi membri marcanţi ai formaţiunii respective. La Petreşti a fost prezent prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat, Mihai Godea, origi- nar din satul Pîrliţa, Ungheni. La Valea Mare s-a deplasat Tudor Deliu, coordonator pentru raionul Ungheni. O acţiune similară va avea loc, săptămîna viitoare, şi la Sculeni. Dacă această convenţie ar fi semnată, toţi cetăţenii care locuiesc pe o rază cuprinsă între 30 şi 50 km de la hotarul de pe Prut ar putea călători în România pe o distanţă similară, fără vize şi paşapoarte.

De Cornova veţi mai auzi
Declaraţia îi aparţine Zinaidei Popa, profesoară de geografie la Gimnaziul din Cornova, preşedinte al unei organizaţii neguvernamentale din localitate. Dînsa susţine că aici există o bună înţelegere între primarul Constantin Mitică, care e deja la al patrulea mandat, şi societatea civilă. „Avem idei de proiect foarte interesante şi sperăm să reuşim”, a remarcat profesoara. Printre acestea se numără reabilitarea terenului sportiv al gimnaziului – un proiect comun al tuturor celor trei ONG-uri din localitate. De asemenea, aici se doreşte deschiderea unui Centru pentru elevii dotaţi de la Cornova şi Năpădeni. „Avem foarte mulţi elevi deştepţi, dar care nu pot să se manifeste din cauza lipsei literaturii necesare”, a subliniat Zinaida Popa. La Cornova activează de ceva timp un Centru pentru tineri cu patru calculatoare performante care sînt conectate şi la internet.

Holul bilbiotecii transformat în sală de expoziţii
O tînără ungheneancă, foarte talentată, discipola profesoarei Diana Viziru de la Şcoala de arte plastice din Ungheni, Alexandra Butnaru, şi-a vernisat expoziţia personală „Lumea în viziunea mea” în holul Bibliotecii publice „Dimitrie Cantemir”. Astfel, toţi cei ce păşesc pragul acestei instituţii au posibilitatea să admire 18 din lucrările de grafică ale pictoriţei. „Ne dorim să promovăm tinerele talente din Ungheni şi, în mod special, de la Şcoala de arte plastice. În acest sens, avem o înţelegere cu directoarea şcolii respective, Raisa Cojocaru”, a declarat pentru „Expresul de Ungheni”, Victoria Bernic, directorul bibliotecii. Pentru aceasta au fost create toate condiţiile necesare, inclusiv iluminarea artificială, graţie unor oameni de afaceri: Valeriu Toporeţ, directorul SRL „Angstrom”, şi Vasile Bînzaru, directorul SRL „BNV”. O contirbuţie substanţială au adus-o şi părinţii Alexandrei Butnaru. Holul bibliotecii va deveni o sală de expoziţii permanentă.

Semne bune pentru o roadă bogată
Potrivit lui Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului responsabil de agricultură, în acest an se prevede o roadă de grîu foarte bună. Pe unele cîmpuri roada se estimează la 4,5-4,7 tone per hectar, dacă nu vom avea parte de calamităţi naturale. Anatol Arhire a adus drept exemplu terenurile agricole din Pîrliţa (conducător Nicanor Buzovoi), de la Chirileni (conducător Ecaterina Bortă), de la Petreşti (conducător Pavel Borş). La fel de bună se arată şi roada la floarea soarelui. “Culturile sînt extraordinare. Au fost prelucrate la timp, au fost introduse erbicidele necesare”, a subliniat dînsul, după care a continuat: “Toate cîmpurile-s bune, dar aş menţiona în mod deosebit un teren de 140 hecatre de la Mănoileşti care se află în îngrijirea omului de afaceri Victor Vorobiov . Acesta e mai presus de orice laudă. Am vrut chiar să-l fotografiem şi să realizăm un panou”.

Prin această carte Vasile Şoimaru va trăi mulţi-mulţi ani înainte

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:59:34 +0000

5 ani de muncă, 100 de mii de kilometri parcurşi, 8 tone de benzină consumate şi, în final, o carte de 2 kilograme 100 de grame. Este o statistică ce se referă la albumul „Românii din jurul României”, semnat de Vasile Şoimaru şi lansat, pe 12 iunie curent, la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni.
„Drumurile mele au pornit de la cărţile lui Anton Golopenţia, omul care a cercetat, în 1931, satul meu natal, Cornova”, a subliniat Vasile Şoimaru. Menţionăm că Anton Golopenţia a fost sociolog şi creatorul şcolii româ- neşti de geopolitică. În 1931, dînsul, împreună cu Henri Stahl, sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, a turnat filmul sociologic „Un sat basarabean – Cornova”.
Vasile Şoimaru a mers şi mai departe, încercînd să găsească noi locuri pe hartă unde trăiesc de sute şi mii de ani români. 850 de fotografii, făcute în sate româneşti din Rusia, Ucraina, Serbia, Albania, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Macedonia şi-au găsit locul în cele 272 de pagini ale albumului „Români din jurul României”. Nici de data aceasta, pămînteanul nostru nu s-a dezminţit: două fotografii inserate în album sînt realizate în zona Culei, prima întitulîndu-se ”Tricolorul la prăşit pe Valea Culei”, iar a doua – „Frumoasa vale a Ichelului la Cornova şi Năpădeni”.

Ceea ce a făcut Vasile Şoimaru – nu doar fotografii, ci şi cercetări – trebuia să facă un institut întreg, avea să menţioneze la lansare Eudochia Viziru, şefa Direcţiei economie şi reforme, un bun prieten al autorului şi unul dintre cei care au contribuit la realizarea lucrării respective. Prezent la eveniment, Tu- dor Gavriliuc, secretarul consiliului orăşenesc Ungheni, istoric de profesie, a remarcat faptul că patriotismul de acum 20 de ani al multor şi multor persoane a cam dispărut. Vasile Şoimaru însă a rămas fidel idealurilor naţionale, a făcut numeroase sacrificii pentru ca „să nu uităm de originea noastră, de unde am pornit şi unde trebuie să ajungem”.
„Aveţi între dumneavoastră un mare om”, a exclamat Emil Andreescu, doctor în economie de la Bucureşti, iar preşedintele raionului, Ion Harea, şi-a exprimat certitudinea că prin această carte Vasile Şoimaru va trăi mulţi-mulţi ani înainte.
„A coborît mai întîi în groapa cu premieri, a răsfoit apoi neamul Şoimăreştilor, a răscolit prin sfaturile lui Nicolae Iorga, după care s-a oprit la preotul-savant Paul Mihail care e născut tot la Cornova, şi-a imaginat viaţa în culori şi acum, eforturile sale s-au încununat în această carte”, a descris activitatea din ultimii ani a bunului său prieten un alt unghenean, Constantin Ciobanu, care şi el a contirbuit la apariţia albumului respectiv.
Fiind întrebat ce mai face cu economia, Vasile Şoimaru, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice din Chişinău, doctor în economie, a răspuns: „Din economie mă hrănesc. Celelalte le fac pentru suflet”.
Prima lansare a albumului „Românii din jurul României” a avut loc pe 27 martie curent, în ziua cînd s-au împlinit 90 de ani de la semnarea actului Unirii Basarabiei cu România. „Am dorit să fac acest cadou pentru toţi românii, chiar şi pentru cei care nu se consideră români”, a declarat Vasile Şoimaru. Au urmat alte lansări, inlusiv la Bucureşti. Ungheniul este primul centru raional din Republica Moldova, unde s-a produs lansarea acestui album-monografie. Aproape 40 de cărţi din tirajul total de 2000 au rămas aici, graţie Consiliului raional, primăriei locale şi unor persoane particulare.
A doua zi, autorul trebuia să plece în Bucovina. Era aşteptat la Cernăuţi, la o nouă lansare.
Lucia Bacalu

Esenţial cu Lucia Bacalu

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:57:49 +0000

Acum un an, pe 17 iunie

Scriu acest editorial pe 17 iunie, ziua în care, acum un an, sărbătoream victoria unui şir întreg de persoane ce candidaseră la funcţia de primar al localităţilor din raion, inclusiv al Ungheniului. Erau 20 la număr, dintre care doar doi reprezentau Partidul comuniştilor. Restul – partidele care se declarau, la acel moment, în opoziţie.
Bucurie mare pe piaţa din centrul Ungheniului. Urale, foc de artificii. Toate acestea însă aveau să se termine repede. Urmau zile de muncă încordată, de nelinişti, de nervi. Mulţi dintre cei aleşi atunci nici nu bănuiau ce îi aşteaptă, prin cîte încercări vor trebui să treacă.
Parcurg lista primarilor aleşi în turul doi. Unul dintre ei, din păcate, nu mai este. Soarta îţi rezervă şi asemenea momente. Altuia, după cîteva luni de activitate, i-a fost organizat un flagrant, acesta fiind învinuit de luare de mită. Al treilea s-a certat cu toată lumea şi, practic, satul e paralizat. Cîţiva continiuă să rămînă în umbră şi, cu excepţia celor care i-au ales, nu-i mai cunoaşte nimeni.
Dacă e să luăm la general, pot evidenţia doar două lucruri pozitive în ceea ce s-a întîmplat în această perioadă. Unu: primarii noştri, mai ales cei aleşi pentru prima oară, au demonstrat un interes viu pentru nou, au arătat că vor să facă multe. Dar a vrea nu înseamnă şi a putea. Doi: primarii noştri, majoritatea dintre ei, sînt mai deschişi, activitatea lor e mult mai transparentă. Probabil, şi graţie unor proiecte menite să schimbe mentalitatea.
Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem, mulţi dintre cei care acum un an radiau de bucurie pentru victoria obţinută de preferaţii lor, astăzi sînt dezamăgiţi şi nu se ştie dacă ar mai vota pentru aceiaşi candidaţi. De ce? Nu cred că răspunsul principal ar fi: „N-au făcut nimic”. În discuţiile pe care le-am avut cu persoane vizate, de mult mai multe ori am auzit o altă explicaţie: „Şi aceştia nu-s mai breji decît cei care au fost”. Asta ar trebui să ne îngrijoreze.
Faptul că nu există bani suficienţi pentru a rezolva multiplele probleme, faptul că guvernarea centrală blochează orice iniţiativă venită din loca-lităţile unde conducerea este de orientare democra-tică, este deja cunoscut şi înţeles de multă lume. Nu sînt înţelese şi nu pot fi înţelese unele decizii luate în această perioadă. Să nu credeţi că lumea nu are ochi şi urechi.

Pîrliţa – un platou de filmare pentru scurtmetrajele moldoveneşti

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:56:12 +0000

Recent, un film al regizorului moldovean, Igor Cobîleanski, a luat un premiu la Festivalul Internaţional de Film „Transilvania 2008”. E vorba despre producţia «(Plictis şi) Inspiraţie». Iar premiul se numeşte «Cel mai bun scurtmetraj al festivalului».
Filmul prezintă povestea unui primar plictisit, a adjunctului său şi a poliţistului din sat. Toţi sînt în căutarea inspiraţiei, dar, la un moment dat, alunecă spre ridicol. Pentru a realiza filmul, echipa de creaţie a ales locaţia gării din Pîrliţa. Un peisaj de toamnă tîrzie, calea ferată pustie şi un tren personal. Se pare că alegerea cineaştilor a avut succes, astfel că Pîrliţa a contribuit şi ea la acest premiu.
În 2006, povestea vieţii mecanicului de cinema Mihai Ermac şi a soţiei sale, Eudochia, din satul Pîrliţa, Ungheni a dus la o altă apariţie pe piaţa cinematografiei moldoveneşti. În film apare toată istoria acestei familii care, timp de aproape 50 de ani, „a slujit cinematografului, a proiectat sute de filme, purtîndu-le din sat în sat, construind cu mîinile lor o sală de cinema, aprizînd oamenilor în suflet pasiunea pentru film”, se arată pe site-ul studioului de cinema OWH Studio din Chişinău. Regia filmuleţului îi aparţine Leontinei Vatamanu, fiica regretatului scriitor Ion Vatamanu, numele căruia îl poartă gimnaziul de la Pîrliţa.
Pînă la ora actuală, nici unul dintre aceste două filme nu a fost prezentat publicului din R. Moldova, inclusiv din Pîrliţa. În schimb, ambele pot fi găsite cu uşurinţă pe internet.
Cristian Jardan

Pentru o cooperare transfronatlieră mai intensă

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:53:58 +0000

Pe 12 iunie, la Ungheni a fost lansat, în prezenţa primarilor din localităţile riverane, a reprezentanţilor sectorului neguvernamental şi a autorităţilor publice, Centrul Transfrontalier de Resurse pentru o Dezvoltare Durabilă.

A fost a patra şi ultima lansare ce s-a produs în Republica Moldova, după Chişinău, Bălţi şi Făleşti. „Am ales şi Ungheniul, pentru faptul că aici există deja tradiţii de dezvoltare de proiecte, avem parteneri de încredere cu care colaborăm şi, nu în ultimul rînd, pentru că sînteţi cei mai aproape de Iaşi, locul de unde noi coordonăm Centrul”, a declarat pentru Expresul de Ungheni Laura Albu, preşedintele executiv al Centrului Mediere şi Securitate Comunitară Iaşi, aplicantul proiectului „Centrul Transfronta- lier de Resurse pentru o Dezvoltare Durabilă”, finanţat de Uniunea Europeană. „Sîntem siguri că ne va fi foarte uşor să dezvoltăm aici proiecte”, a continuat dînsa.
Centrul îşi propune să pună în legătură mai mult de 40-50 de organizaţii de pe ambele părţi ale Prutului, cu precădere organizaţii neguvernamentale mai mici şi primării din mediul rural care nu au acces la informaţii, nu au posibilitatea de a dezvolta parteneriate comune în ve-derea implementării unor proiecte transfrontaliere.
O primă realizare a acestuia este lansarea site-ului: www.dezvoltaredurabila.eu. Oricine doreşte să dezvolte un proiect sau să facă o investiţie într-o zonă poate să-l acceseze, să se documenteze şi să-şi găsească mult mai simplu un partener. Potrivit Laurei Albu, următorul pas va fi dezvoltarea, în luna iulie, a unei strategii comune în care să se regăsească programele pe termen mediu şi lung care pot fi realizate pe ambele părţi ale Prutului. În curînd, va fi tipărit şi un Ghid de resurse transfrontaliere, care va include informaţii despre proiectele dez- voltate în această zonă.
Fiind întrebată cît de uşor va fi realizat acest proiect din moment ce există, la ora actuală, anumite impedimente ce ţin de obţinerea vizelor pentru România, dar şi de relaţiile tensionate la nivel de guverne, Laura Albu a spus: „Întotdeauna vom încerca să găsim soluţii alternative la problemele care există. Cred că vom putea să transformăm acest handicap într-un avantaj, pentru că foarte multe organizaţii şi primării din R. Moldova vor fi interesate să dezvolte parteneriate într-o primă fază chiar şi pentru faptul că vor putea să vină mai des în România”. Dînsa şi-a exprimat speranţa că pe viitor va exista o voinţă politică la nivel înalt pe ambele maluri ale Prutului şi poate că se vor schimba regulile care se aplică astăzi „E ciudat să fim la cîţiva kilometri de Ungheni şi să fie atît de greu pentru partenerii noştri de aici să vină în România”, a mai remarcat oaspetele ieşean.
De notat că partenerul proiectului respectiv la Ungheni este AO „Europa-Visage”.

Fiecare director va participa la elaborarea bugetului

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:52:45 +0000

Directorul Liceului „Ion Creangă” din Ungheni, Zinaida Vrabie, consideră că dezbaterile publice privind proiecţia bugetului, iniţiate în cadrul proiectului „Integritate şi transparenţă în administraţia publică locală”, proiect USAID implementat de AED, sînt binevenite. „Este foarte bine că sîntem implicaţi şi noi, conducătorii instituţiilor şcolare”, a remarcat dînsa.

La sfîrştul lunii iunie, fiecare instituţie de învăţămînt din Ungheni va veni cu propunerile sale pentru bugetul de anul viitor. „Acum, fiecare director va participa la elaborarea bugetului şi nu cred că vor exista nemulţumiri. Sper că instituţiile şcolare vor fi destul de interesate, mai ales că noi avem dreptul să transferăm banii de la un articol la altul, suma generală rămînînd aceeaşi”, a spus Zinaida Vrabie.
Va fi studiat fiecare articol, fiecare alineat în parte, vor fi analizate posibilele cheltuieli în 2009. Pentru că, se ştie, 80 la sută din bugetele locale sînt destinate învăţămîntului, implicarea pedagogilor în proiecţia bugetelor este foarte importantă. Or, anume ei ştiu cel mai bine de ce au nevoie în procesul educatuv.
Referindu-se la dezbaterile publice, doamna director a subliniat faptul că acestea sînt utile şi dintr-un alt punct de vedere: oamenii devin mai informaţi şi, în consecinţă, se trezesc, sînt mai activi şi mai interesaţi de tot ce se întîmplă în jur.
În altă ordine de idei, Zinaida Vrabie a remarcat faptul că e necesar ca instituţiile preuniversitare, dar şi cele preşcolare, să acumuleze fonduri extraşcolare, să găsească modalităţi pentru a atrage surse financiare şi din alte părţi, inclusiv din proiecte. Ar fi binevenit ca şi consilierii orăşeneşti să acorde o atenţie sporită învăţămîntului, să vină mai des prin şcoli, să discute cu profesorii, cu elevii, cu părinţii acestora. Astfel, vor înţelege mai bine nevoile lor. Pe de altă parte, ar vorbi şi despre ce au făcut şi ce au de gînd să facă. Este un lucru necesar nu numai în timpul campaniilor electorale. (L.B.)

La o porţie de rîs cu Vladimir Cojocaru

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:51:05 +0000

Săraca Ţară a Moldovei

Fiindcă apă nu avem,
Ne străduim doar vin să bem.
Dar, de atîta străduinţă,
Cu toţii sînt deja beţi criţă.

Vasile Munteanu luptă în continuare pentru „Codreanca”

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:50:29 +0000

„Codreanca” nu moare, ea va trăi atît cît voi fi şi eu în viaţă, a declarat Vasile Munteanu, directorul căminului cultural din Mînzăteşti, conducătorul artistic al formaţiei.

Chiar dacă are de înfruntat numeroase greutăţi, unele dintre care şi le creează singur, el merge cu insistenţă înainte. Îi dă puteri dragostea pentru cîntecul popular şi pentru ceea ce face. „Pentru mine e o mare bucurie că oamenii de bună credinţă mă înţeleg şi mă susţin”, spune. Săptămîna trecută, au mai venit în „Codreanca” cinci domnişoare de la Drujba: Lenuţa Surdu, Tatiana Busuioc, Raisa Cupcea, Silvia Coşcodan, Lenuţa Lungu, după ce anterior, pe 1 iunie, venise consăteanca lor, Ecaterina Zamă. Chiar dacă au de parcurs cîte 4 kilometri pînă la Mînzăteşti, fetele nu sînt dispuse să renunţe. „Vom face împreună lucruri mari şi vom avea succese mari”, crede Vasile Munteanu.
La finele anului, formaţia folclorică de artişti amatori „Codreanca” va împlini 3 ani de activitate. E adevărat, potrivit unor acte, aceasta ar avea 5 ani. „Vreau să am conştiinţa împăcată şi să fiu sincer cu mine, dar şi cu ceilalţi. Vom avea şi 5 ani, dar în 2010”, a remarcat Vasile Munteanu, după care şi-a exprimat din nou speranţa că va fi auzit şi că, în cele din urmă, membrii formaţiei „Codreanca” vor avea costume populare autentice, şi nu de împrumut. „Ştiu că deranjez multă lume, dar nu voi ceda. Voi fi şi în continuare insistent, cu riscul de a supăra chiar pe cineva. Nu o fac pentru mine, ci pentru copii”, a mai spus dînsul.
„Rog Consiliul raional, prin intermediul Expresului de Ungheni, ca la şedinţa următoare să aporbe suma necesară pentru achiziţionarea costumelor populare pentru formaţia „Codreanca” din Mînzăteşti”, a încheiat Vasile Munteanu. (L.B.)

„Ciutura” şi-a sărbătorit primul jubileu

expresul — Thu, 19 Jun 2008 13:49:03 +0000

De Duminica mare, ansamblul popular „Ciutura” de la Cetireni şi-a sărbătorit primul său jubileu – 5 ani de la fondare.
„Ideea a venit de acasă, de la Ialoveni”, ne-a spus Eugenia Popovici, sufletul şi conducătorul forma- ţiei. Prietena ei, colega de bancă, Ecaterina Jomir, a fondat, acum 21 de ani, o formaţie în satul natal, Ţîpala din Ialoveni. „Îmi doream şi eu foarte mult să fac acelaşi lucru. Am cîntat împreună, pe scenă, din clasa a IV-a. Soarta a făcut ca Ecaterina să continue în acelaşi domeniu, absolvind Colegiul de artă populară din Soroca. Eu însă am mers pe altă cale: am absolvit fa-cultatea de fizică a Institutului pe-dagogic din Tiraspol. Dar de cîntec nu m-am lăsat niciodată. Dintotdeauna am visat să încheg un colectiv folcloric la Cetireni, satul care mi-a devenit a doua casă”, povesteşte Eugenia Popovici.
Acum 5 ani, chiar în ziua turului doi al alegerilor primarului, la căminul cultural s-au adunat cetirenenii îndrăgostiţi de cîntecul popu- lar şi şi-au spus: de azi fondăm colectivul folcloric. Ieşiseră în finală două femei. Oricine ajungea primar, ar fi susţinut această formaţie. Nu s-au înşelat. Primarul ales atunci şi reales în 2007, Ana Decusar, a fost în permanenţă alături de „Ciutura”, i-a susţinut şi moral, şi material. Astfel, în 2004 au fost achiziţio- nate costumele populare, confecţionate de renumita meşteriţă Maria Cristea. Sînt costume autentice, pe care le-au purtat cetirenenii de secole. Consultanţi le-au fost Vasile Iucal, directorul Muzeului de istorie şi etnografie din Ungheni, precum şi Iulia Paliţ, un bun cunoscător al artei populare şi folclorului moldovenesc.
Acum, primarul a promis că va asigura încălţămintea pentru toţi membrii formaţiei. „Mai e nevoie şi de instrumente muzicale, ar fi ideal să-i putem salariza pe membrii „Ciuturei” care azi cîntă doar din entuziasm”, a menţionat Ana Decusar. Dar… Conform regulamentelor existente, la ora actuală se prevăd doar cîte 50 de bani de fiecare locuitor al satului pentru cultură. Cetireniul are 2400 de oa- meni, ceea ce înseamnă că în bugetul local sînt prevăzute pentru dezvoltarea culturii 1200 de lei. Doar atît.
„Ciutura” merge înainte. Potrivit conducătorului acesteia, Eugenia Popovici, repertoriul ei conţine peste 60 de cîntece, dintre care aproape 20 sînt culese din sat. Formaţia este bine cunoscută în raion, în republică şi chiar peste hotarele ei. A avut patru deplasări în România, susţinînd un concert chiar la Iaşi. De anul trecut, membrii formaţiei se adună la un cerc de studii iniţiat cu susţinerea „Agroinform” prin Centrul Iniţiativă Privată din Ungheni, pentru a studia obiceiurile şi tradiţiile populare ale satului. „Ciutura” numără la ora actuală 15 membri. Fraţii Gheorghe şi Tudor Stratulat, membri activi din prima zi a existenţei formaţiei, nu mai sînt în viaţă. La jubileul de duminică „Ciutura” a interpretat un buchet de cîntece în memoria celor doi. „Sperăm din tot sufletul să revină alături de noi cel de-al treilea frate, Vladimir. Avem nevoie de el”, a menţionat Eugenia Popovici.
La jubileul de 5 ani a participat ansalmblul „Oleandra” de la Ţîpala, Ialoveni. A venit vicepreşedintele raionului Ialoveni, Natalia Petre. Au fost şi: vicepreşedintele raionului Ungheni, Petru Langa, primarul de Ţîpala, Ilie Castraveţ, reprezentanţi ai Secţiei raionale cultură, care au donat formaţiei un dictafon pentru a înregistra de la bătrînii satului cîntecele vechi şi a le scoate ulterior la lumină. Vasile Lupu, cunoscut mai mult ca judecător la Judecătoria din Ungheni, a venit în faţa consătenilor săi cu un recital de cînte- ce populare. Anunţam, cu cîteva luni în urmă, că dînsul a lansat pe piaţă un CD.
A fost o sărbătoare pe cinste, cu multe emoţii şi momente de neuitat.
Lucia Bacalu

Ana Decusar,
primarul de Cetireni:
„Ne mîndim cu „Ciutura”, care ne duce faima nu doar în republică, ci şi peste hotare. Astăzi nu-mi imaginez satul fără această formaţie minunată, în care domneşte entuziasmul şi dragostea pentru folclor. Sînt sigură că „Ciutura” de la Cetireni nu va seca niciodată. Nu o vom lăsa să sece.

Galina Moraru, specialist principal la Secţia cultură:
„Ciutura” e mîndria noastră, e fruntea formaţiilor folclorice din raion. În cadrul recentei atestări a formaţiilor artistice de amatori, ea a demonstrat că are valoare, a înţeles bine ce are de făcut şi o face bine. Deşi are o vîrstă mică, este o formaţie matură, care a luat în serios şi recomandările noastre ce ţin de dansul folcloric. „Ciutura” are potenţial şi are noroc de un conducător extraordinar, Eugenia Popovici.