• a

  • Arhiva

„Deşi este criticată, eu cred că Euroregiunea rămîne un mecanism cu mari speranţe pentru raioanele din Basarabia”

Interviu cu Eudochia Viziru, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană Ungheni

- Sînteţi unul dintre promotorii Euroregiunii „Si­ret-Prut-Nistru”. Recent, aţi editat un set de mate­riale promoţionale care corespund, îndrăznesc să spun, rigorilor europene. De unde a venit această idee şi cu ce ocazie le-aţi realizat?
- Ocazia este una deose­bi­tă: în 2007, chiar în noiembrie, s-au împlinit 5 ani de la fondarea Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”. M-am gîndit că ar fi bine să edităm un set de materiale promoţionale, ca să putem scoate în evidenţă valorile pe care le avem. Proiectul „Suport regiunii de frontieră Ungheni, Republica Moldova – Iaşi, România”, finanţat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economi­că al Germaniei prin Biroul de Cooperare Tehnică al Germa­niei s-a oferit să ne sus­ţină.

- Ce conţine setul de ma­teriale promoţionale?
- Un catalog ilustrat, un CD şi un pliant. Materialul a fost selectat cu foarte mare migală. S-a muncit enorm. S-au implicat foarte multe persoane, atît din Ministerul Culturii, cît şi din unele rai­oane-membre ale Euroregiunii, cum ar fi: Soroca, Ci­miş­- lia, Nisporeni, Orhei. Au fost receptive şi multe dintre consiliile raionale. Materialele au fost elaborate pe parcursul a şapte luni. A fost o perioadă cu multă muncă. Au existat numeroase variante. La un mo­ment dat, nu mai era loc în calculator. Ne-am axat pe originea noastră, pe tradiţiile şi obiceiurile care ne caracterizează. Am acordat aten­ţie şi atracţiilor turistice. Or, acest spaţiu are un foarte ma­re potenţial turistic care trebuie valorificat. Nu am ui­tat nici de climatul inves­ti­ţio­nal, de educaţie şi forţă de mun­că. Am încercat să pu­nem accentul pe ceea ce credem că i-ar interesa pe eventualii investitori. Un alt capitol important ţine de domeniile co­operării transfrontaliere. Bi­- neînţeles, am scos în evidenţă şi cadrul normativ care a pus în funcţiune acest organism. Am constatat că Euroregiunea „Siret-Prut-Nis- ­tru” este una dintre cele mai mari în Europa, are 2 mili­oane 600 mii locuitori, o suprafaţă de 255 mii km p.

- Cîte fotografii au fost folosite?
- Am adunat peste 1000 de fotografii, din care le-am ales pe cele mai calitative.

- Se pare că materialele promoţionale pe care le-aţi realizat sînt primele care ne oferă un tablou amplu al Euroregiunii.
- Exact. Catalogul a fost editat în două limbi: română şi engleză. E un document care ne reprezintă. Ne pare foarte bine că a fost executat în condiţii tehnice foarte bune.

- Unde ar putea găsi aceste materiale persoa­nele interesate?
- Noi le vom pune la dispoziţia bibliotecilor centrale din cele 18 raioane şi două judeţe, prin intermediul consiliilor raionale.Vom distrbui fiecărui subiect al Euroregiunii cîte 50 de seturi.

- Aţi fost unul dintre iniţiatorii creării acestei Euroregiuni. Cum apreciaţi activitatea şi succesele ei în cei cinci ani care au trecut de la fondare?
- Nu aş putea vorbi des­pre succese. Reorganizările teritorial-administrative de la noi au stopat orice activitate. Totuşi, faptul că am cîştigat un proiect finanţat de Programul de Vecinătate ce ţine de elaborarea unei strategii pe termen mediu este foarte îmbucurător. Va fi unica Euroregiune de la noi care va avea o strategie a sa, elaborată la standardele europe­ne. Cred că în continuare respectiva strategie va fi o carte de vizită şi un instrument de atragere a investiţiilor. Sper că vom avea şi un pod rutier peste Prut în cadrul Euroregiunii.

- Aici, la Ungheni?
- Dar unde în altă parte?

- La Hînceşti, bunăoară.
- S-ar putea şi la Hînceşti, dar trebuie să restabilim drep­tatea istorică, să recons­truim măcar podul rutier peste Prut. Deşi este critica­tă, eu cred că Euroregiunea rămîne un mecanism cu mari speranţe pentru raioa­nele din Basarabia. Materialele promoţionale pe care le-am realizat vor contribui şi ele la atragerea atenţiei asup­ra acestei Euroregiuni.
Lucia Bacalu

Lasă un Răspuns